EVIDENT NON EVIDENT

EVIDENT NON EVIDENT

28.07.2013

Îmi vine ca o mănușă să-ți fiu alienare

din aripi de fluturi

și să te cert destinului

că mi te-a preschimbat din alergare

în pașii ancorați de cuvintele mute

știi,

e mult mai ușor să-ți fiu turistă

prin visele de la miezul spaimelor

ce fac inconjurul clipelor in ani lumină

de nepăsări confortabile

decât să-mi liniștesc oboselile

într-o rezidență de adevăruri incomode

din când în când îmi deschizi nopțile

și devin devreme în doruri prea târzii

și chiar zilele îmi cântă neliniștea

în cotidianități mecanice

ca și mersul pe bicicletă

pentru un moment

ți-am urmat întocmai tăcerile

la cursuri de zi

de depline dureri conștiincioase

și am absolvit cum laude

această școală a uitării de sine

ce ne vrea rictus mulțumit

din războiul dintre Euri și Noi înșine

de iluzii luptate la refuz

și îmi zic,

e chiar necesar

să fii ochi din anotimpul castanelor

ce se colorează dintr-un tic obsesiv?!