CÂNDVA UNDEVA ALTCEVA

CÂNDVA UNDEVA ALTCEVA

29.08.2013

Negura își arăta colții

din când în când

ridica privirea

în această îndârjire

era diminineața devreme

murmurul se zbătea

șovăielile numărau

frunzele

vânturi desprinse

se așezau

ușor legănate

pe culoarea

castanelor și a piersicilor coapte

ce își trecea degetele

obsesiv

prin părul neîngrijit

târziul  penetra ochii minții

orbeau gândurile

ebrietatea norilor

din noi

era umbra fidelă

a ideilor senine

ce se rătăciseră

în tihna stropilor

îmbătrâniți

de tristețe

era totul

ce se rostogolea

în neștire

era nimicul

ce se năștea

din apoi..