ORICÂND
ESTE ORIUNDE
02.10.2013
Tunetele
se fugăreau
prin
cineva
își
luau de mână
prizonierii
înfipți
în
zilele de odinioară
și
cutreierau
culorile
presărate
cu
insistențe
în
viu
carmin
cateodată
se
opreau
și
plângeau încercările
ce
nu ieșeau
din
pete
decât
folosite
cât
colo
pe
terminate
zvântau
totul
de
nuanțe
și
deveneau
doar
strigăt
aici
frigul
din pereții
proaspăt
învechiți
strâmtora
intensitatea
odăii
acolo
căldura
îmbulzită
prin goluri
deborda
de
unghii neprietenoase
dincolo
de
posibilități
iarna
coborâtă
printre
versuri
era
doar o vară
măsluită
cu halucinații
îndrăgostiți
vise
ninse
harcea
parcea
acum
oricum
tânjea
de
bine
de
rău
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu